,,Ne place sa scriem in blog pentru ca ne imaginam ca ceea ce scriem va fi citit de cineva, care ne cunoaste sau nu. E (...) dincolo de orice indoiala ca ne excita intelectual ca altii sa vina si sa se adape la izvorul preaplinului nostru scriitoricesc. De ce? Pentru ca, in mod constient sau nu, avem impresia ca ceea ce scriem este, inevitabil, interesant. Corect sau util. Minim amuzant. Ne incanta ideea de a permite oricui si tuturor sa se impartaseasca de intelepciunea noastra luxurianta. Avem ceva de spus si, ferm convinsi ca e ceva care merita citit/stiut, apelam la acest mijloc de a oferi tuturor acces neingradit la respectiva idee." (Spasme Urbane)
V-am redat cateva cuvinte care au surprins perfect narcisismul bloggerului obisnuit. Cum sunt si eu. E simplu imboldul: uneori mi se pare ca mai e de mentionat cate ceva si, (doar) atunci cand cred ca se poate face o inductie, imi spun ,,povestea". Pentru ca SIGUR SE INTAMPLA SI PE LA ALTE CASE. Asta e crezul pe care mi l-am creat pe pamantul asta, pe care sper ca nu l-am facut sa se simta stingher in prezenta umbrei mele. Da, eu nu scriu pentru ca ma consider deosebit! Din contra: scriu pentru ca sunt obisnuit si la fel de comun ca ,,urmatorul". Sunt variatie pe aceeasi tema. Tema vietii. Tema realitatii.
Dar nu veti gasi povestiri despre ce am vazut azi prin oras, ce chestie extraordinara am mancat la pranz, consider ca nu conteaza cum ma cheama, cu ce ma ocup, cum arat, care e culoarea mea preferata (nu e rozul!), care sunt hobbyurile mele sau alte chestii asemnea, pentru ca blogul asta nu e nici hi5, nici camin cultural, nici twitter, nu e anunt la ,,matrimoniale", facebook sau cantina din Kogalniceanu. Si, in definitiv, banuiesc ca nu intereseaza pe nimeni frivolitatile de mai sus. Eventual, daca il urmariti si intelegeti si textul, nu numai literele, puteti desprinde diverse chestii despre mine. Inerente unei opinii mai mult sau mai putin subiective.
Scriu, evident, despre ce-mi vine. Temele principale: derizoriul vietii si ridicolul societatii in care traiesc. Asist la bagatelizarea unor notiuni precum prietenia si dragostea. Si la prohodul altruismului si omeniei. E sezonul in care rodesc (si ce fructe mari!) minciuna, egoismul, invidia, mandria, iubirea de arginti, hotia, lacomia, desfranarea, lenea, mânia si, mai ales, prostia. Spectacolul lumii e unul grotesc, iar curcubeiele si fluturasii de regula ma lasa rece. Daca ai fluturi in stomac, inseamna ca ai mancat larve.
Ca forma, nu ma cenzurez tocmai din motivele expuse mai sus. Nu sufar (cred!) de vreo disfunctie a sistemului nervos, care sa ma impinga sa fiu vulgar. Sunt ,,vulgar", pentru ca sunt un produs (obisnuit, cu nimic mai special decat altele) al unei realitati mult prea triviale si mult prea dure. Mi se pare ca nu prea e timp sa fim pretiosi si ipocriti. Tot pe forma, blogul meu e la fel de colorat precum corola de minuni a lumii, pe care mi se pare ca o zugravesc fidel cu negru-innecacios, alb-isteric si roz-gretos.
Si mai sunt dixtractia si divertismentul cotidiene... Si, mai ales, jocul ,,care este opus seriozitatii. Ca jocul este ne-seriozitate." Si partea buna e ca nici nu trebuie sa fiu destept, pentru ca ,,jocul este in afara distinctiei intelepciune-nebunie, dar si a distinctiei adevar-neadevar. Jocul (...) nu are functie morala, nici virtute, nici pacat." Idei desprinse din ,,Homo ludens" a lui Johan Huizinga. Daca n-ati inteles, inlocuiti ,,jocul" cu furtul de curent! Alexandrul Paleologu a spus candva ca nu trebuie sa tratam serios unele lucruri si in gluma pe altele: ci trebuie sa le luam in gluma pe toate. Simplu, nu? (Si cred ca e axiomatic ca Alexandru Paleologu a fost un om extrem de inteligent.)
Unii ne mint ca incearca sa salveze lumea. Sau, daca sunt sinceri si chiar asta vor, se mint pe ei. Paradoxal. Sau nu? Oricum ar fi, este evident ca majoritatea sunt niste niste smintiti si niste misei. ,,Traim într-o epoca sinistra. Hazlie, daca esti masochist sau ai umorul mai negru decat cerul gurii lu’ Iliescu, dar in mare sinistra. Blogul este expresia suprema a acestei epoci, o inventie jenanta prin care se pot exprima semipublic oameni care nu au nimic de zis." (Pitici Gratis)
Eu nu vreau sa fiu schimbarea pe care o doresc lumii! Eu vreau doar sa am puterea sa fiu cum era regretatul Octavian Paler: ,,daca nu pot sa fac istoria, o indur". O sa o indur si o sa-i traiesc derizoriul cu zambetul pe buze.
Si da, viata mea se desfasoara in afara spatiului astuia colorat bolnavicios!
Vanitas vanitatum, omnia vanitas?
Nu!
Omnia ludi!!!
V-am redat cateva cuvinte care au surprins perfect narcisismul bloggerului obisnuit. Cum sunt si eu. E simplu imboldul: uneori mi se pare ca mai e de mentionat cate ceva si, (doar) atunci cand cred ca se poate face o inductie, imi spun ,,povestea". Pentru ca SIGUR SE INTAMPLA SI PE LA ALTE CASE. Asta e crezul pe care mi l-am creat pe pamantul asta, pe care sper ca nu l-am facut sa se simta stingher in prezenta umbrei mele. Da, eu nu scriu pentru ca ma consider deosebit! Din contra: scriu pentru ca sunt obisnuit si la fel de comun ca ,,urmatorul". Sunt variatie pe aceeasi tema. Tema vietii. Tema realitatii.
Dar nu veti gasi povestiri despre ce am vazut azi prin oras, ce chestie extraordinara am mancat la pranz, consider ca nu conteaza cum ma cheama, cu ce ma ocup, cum arat, care e culoarea mea preferata (nu e rozul!), care sunt hobbyurile mele sau alte chestii asemnea, pentru ca blogul asta nu e nici hi5, nici camin cultural, nici twitter, nu e anunt la ,,matrimoniale", facebook sau cantina din Kogalniceanu. Si, in definitiv, banuiesc ca nu intereseaza pe nimeni frivolitatile de mai sus. Eventual, daca il urmariti si intelegeti si textul, nu numai literele, puteti desprinde diverse chestii despre mine. Inerente unei opinii mai mult sau mai putin subiective.
Scriu, evident, despre ce-mi vine. Temele principale: derizoriul vietii si ridicolul societatii in care traiesc. Asist la bagatelizarea unor notiuni precum prietenia si dragostea. Si la prohodul altruismului si omeniei. E sezonul in care rodesc (si ce fructe mari!) minciuna, egoismul, invidia, mandria, iubirea de arginti, hotia, lacomia, desfranarea, lenea, mânia si, mai ales, prostia. Spectacolul lumii e unul grotesc, iar curcubeiele si fluturasii de regula ma lasa rece. Daca ai fluturi in stomac, inseamna ca ai mancat larve.
Ca forma, nu ma cenzurez tocmai din motivele expuse mai sus. Nu sufar (cred!) de vreo disfunctie a sistemului nervos, care sa ma impinga sa fiu vulgar. Sunt ,,vulgar", pentru ca sunt un produs (obisnuit, cu nimic mai special decat altele) al unei realitati mult prea triviale si mult prea dure. Mi se pare ca nu prea e timp sa fim pretiosi si ipocriti. Tot pe forma, blogul meu e la fel de colorat precum corola de minuni a lumii, pe care mi se pare ca o zugravesc fidel cu negru-innecacios, alb-isteric si roz-gretos.
Si mai sunt dixtractia si divertismentul cotidiene... Si, mai ales, jocul ,,care este opus seriozitatii. Ca jocul este ne-seriozitate." Si partea buna e ca nici nu trebuie sa fiu destept, pentru ca ,,jocul este in afara distinctiei intelepciune-nebunie, dar si a distinctiei adevar-neadevar. Jocul (...) nu are functie morala, nici virtute, nici pacat." Idei desprinse din ,,Homo ludens" a lui Johan Huizinga. Daca n-ati inteles, inlocuiti ,,jocul" cu furtul de curent! Alexandrul Paleologu a spus candva ca nu trebuie sa tratam serios unele lucruri si in gluma pe altele: ci trebuie sa le luam in gluma pe toate. Simplu, nu? (Si cred ca e axiomatic ca Alexandru Paleologu a fost un om extrem de inteligent.)
Unii ne mint ca incearca sa salveze lumea. Sau, daca sunt sinceri si chiar asta vor, se mint pe ei. Paradoxal. Sau nu? Oricum ar fi, este evident ca majoritatea sunt niste niste smintiti si niste misei. ,,Traim într-o epoca sinistra. Hazlie, daca esti masochist sau ai umorul mai negru decat cerul gurii lu’ Iliescu, dar in mare sinistra. Blogul este expresia suprema a acestei epoci, o inventie jenanta prin care se pot exprima semipublic oameni care nu au nimic de zis." (Pitici Gratis)
Eu nu vreau sa fiu schimbarea pe care o doresc lumii! Eu vreau doar sa am puterea sa fiu cum era regretatul Octavian Paler: ,,daca nu pot sa fac istoria, o indur". O sa o indur si o sa-i traiesc derizoriul cu zambetul pe buze.
Si da, viata mea se desfasoara in afara spatiului astuia colorat bolnavicios!
Vanitas vanitatum, omnia vanitas?
Nu!
Omnia ludi!!!
10 comentarii:
PRIMU' !!!!
Buna dimi la toata lumea care te urmareste, pup iu pe toti care suntem aci si citim si as vrea sa mai adaug doar ca in dimineata asta soarele era stralucitor, insa acum e plin de norisori :(((((((((
XOXOXOXO...
Cred ca scrii cel mai super si o sa te bag si in blogrol, daca vrei sa ma bagi si u pe mine, nu ejti obligat ;))), dar oricum, viziteaza-mi si profilul de pe okazii, daca e te rezolv cu un telefon,ceva mai eftin ca ejti baiat simpatic...si daca vrei, imi dai si aidiu de mess si mai vorbim, ca sa-ti dau si o invitatie pe feisbuc {}{:P}$#Q_)..
P.S.: Te maturizasi, tu-tzi ceapa ma-tii !
Semnat: Hector Malot (http://www.facebook.com/people/Hector-Malot/765691136)
Eh, uite cum se irosesc tinerele talentele ale statului astuia de (foarte) drept in care ne taram existenta. Coaiele tale merita ceva mai bun, ar fi bine sa arunci un ochi peste gard sa vezi ce verde e iarba dincolo (de fapt aici nici nu prea exista)
Salve!
Daca tot mi-ai urat o viata (cu iarba) mai buna, la final puteai sa bagi, in loc de ,,Salve!", deja traditionalul... ,,Salvie!"
Abia astept sa invat de la tine, sa simt “derizoriul vietii” prin mintea ta si chiar sa “aud prohodul altruismului” prin urechile tale! Invata-ma cum sa nu gust din fructele alea spurcate ale acestei abjecte lumi! Tu!”Comunule”! Spune-ne cum e cu viata asta, sa invatam si noi sa traim derizoriul asta cu zambetul pe buze! Ai citit Paler si acum esti semizeu…semizeu comun(scuze!) cu aripi roz(stiu eu)! Ahhh! Ce va zboara Ego-ul… Precum fluturasii banali al caror zbor prin mate pe tine te lasa rece! Respect,sincer si agronomic!
DUPA ce ti-o trag.
Doar atat poti?!Dupa manifestul de mai sus,ma asteptam la mai mult din partea ta.
Ma intereseaza frivolitatile. O sa obosesti intr-o zi. Vorbind atat. Let me. take you.
http://www.youtube.com/watch?v=-7NoOhmVMac
bai, te-as citi, ca plm, sunt plicti, dar fa ceva cu culorile alea, ca zgarie si restul de retina nef***t de ani de porn si citit fonturi tampite.
Mercic.
Crerea Dvs a fost preluată de un operator și va fi rezolvată în cel mai scurt timp.
Vă mulțumim că ați ales „Câmpuri de căpșuni”!
Ba, am ajuns sa citesc asta aproape in fiecare zi. Nu cred ca e foarte sanatos pentru mine. Dar imi confirma ca "imperiu' la pisica" a fost adevarat.
Trimiteţi un comentariu